Informații utile

Servicii profesionale

Oferim clienților noștri suport pentru a lua cele mai bune decizii.

Soluții eficiente

Alege soluții eficiente de siguranță pentru afacerea ta.

Protejează-ți afacerea

Asigură-te că lucrezi conform normelor în vigoare.

SSM ADVICE

Despre protectia muncii

Toti lucratorii – indiferent de specificul activitatii si de meseria practicata la locul de munca – angajatii sunt expusi anumitor riscuri profesionale. Acestea, cu ajutorul unor masuri pe care angajatorul trebuie sa le ia, iar angajatul, sa le respecte, pot fi limitate bineinteles cu legislatia in vigoare.

Ce inseamna protectia muncii

Protectia muncii sau securitate si sanatate in munca se refera la anumite masuri care sunt luate ca sa controleze riscurile de vatamare si imbolnavire a lucratorului, avand in vedere activitatii sale profesionale.

Potrivit Legii 319/2003, Art 5, litera (n), securitate si sanatate in munca are ca si definitir „ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca”.

Importanta protectiei muncii

Rolul in cadrul unei societatii a protectiei muncii este de a mentine sanatatea si de a mentine capacitatea de munca a lucratorului, prin asigurarea unui nivel inalt de siguranta a acestuia, la locul de munca.Cadrul legal care sa oblige la desfasurarea lucrului in conditii optime de siguranta a fost creat datorita numeroasele accidente, imbolnaviri profesionale si alte tipuri de evenimente nedorite petrecute la locul de munca, de-a lungul timpului, si soldate cu vatamarea fizica, emotionala sau psihica a lucratorilor sau chiar cu moartea unora dintre acestia. S-au creat si sanctiuni atat pentru angajatorii care nu-si respecta obligatiile legale in domeniu SSM, cat si pentru lucratorii care ignora masurile de protectia muncii impuse de angajatori .

PROTECTIA MUNCII BRASOV

Cadrul legal ce reglementeaza protectia muncii in Romania

Legea 319/2006, ale carei norme metodologice de aplicare s-au aprobat prin intermediul HG 1425/2006. Reglementari importante privind protectia muncii contine Codul Muncii, adica Legea 53/2003.

SSM ADVICE BRASOV

Beneficiile respectarii normelor de protectie a muncii

Atunci cand lucratorii isi desfasoara in siguranta activitatea la locul de munca , angajatorul nu are decat plusuri. Un angajat este productiv atunci cand este capabil sa isi indeplineasca atributiile de serviciu, rezultand o imagine a societatii buna. Lipsa accidentelor in cadrul societatii respectand normele de protectia muncii , vor fii diminuate sau chiar 0.

Si cel mai important aspect, angajatul simtindu-se in siguranta, protejat va fi mai productivi si fluctuatia de personal va scadea.

PROTECTIA MUNCII BRASOV

Obligatiile angajatorului privind protectia muncii

Cel mai sigur mediu de lucru este o datorie a angajatorului, acesta din urma are obligatia de a limita pe cat posibil, riscurile din cadrul societatii pe care o detine, de a oferii conditii de munca prielnice desfasurarii activitatii. Conform legislatiei in vigoare care stabilesc cine si ce sarcini trebuie sa isi asume pentru asigurarea securitatii si sanatatii la locul de munca .

Desemnarea responsabilului cu protectia muncii

Daca numarul personalului angajat permite, iar activitatea pe care o desfasoara nu este periculoase, angajatorul se poate ocupa singur de activitatile specifice securitatii si sanatatii in munca. Conform HG 1425/2006, emisa pentru aprobarea normelor metodologice ale Legii 319/2006.
Art. 16. – (1)

„In cazul intreprinderilor cu pana la 9 lucratori inclusiv, angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii in munca, daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

a) activitatile desfasurate in cadrul intreprinderii nu sunt dintre cele prevazute in anexa nr. 5.”

Altfel spus, nedesfasurand activitati incluse in anexa 5, lucratorul nu este expus la substante cu potential toxic ridicat, nu lucreaza in medii foarte periculoase, nu fabrica si nu manipuleaza nici explozibili, nici materiale pirotehnice si nici substante inflamabile, nu vine in contact cu recipiente care sa contina gaze comprimate sau lichefiate, nu asigura paza si protectie etc.

Art. 16. - (1)

(b) angajatorul isi desfasoara activitatea profesionala in mod efectiv si cu regularitate in intreprindere si/sau unitate;

(c) angajatorul a urmat cel putin un program de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o durata minima de 40 de ore si continutul prevazut in anexa nr. 6 lit. A, fapt care se atesta printr-un document de absolvire a programului de pregatire.”

Angajatorul daca doreste sa-si protejeze singur dpdv protectia muncii afacerea, trebuie sa faca dovada ca a studiat:

– cadrul legislativ general referitor la sanatatea si securitatea in munca
– concepte de baza referitoare la sanatatea si securitatea in munca
– notiuni despre riscuri generale si prevenirea lor
– notiuni despre riscuri specific si prevenirea lor in sectorul corespunzator activitatii intreprinderii si/sau unitatii

In momentul in care in cadrul societatii, numarul de angajati e mai mare de 9 sau activitatile profesionale prezinta risc sporit pentru angajati, angajatorul este obligat sa desemneze o persoana sau mai multe, care sa fie responsabili cu activitatile de protectia muncii, dintre lucratorii angajati, cu norma intreaga, in baza unui contract individual de munca.

Desemnarea se realizeaza printr-o decizie scrisa a angajatorului, decizia contine si o anexa in care sunt mentionate noile atributii ale responsabilului, acesta din urma trebuie sa aibe studii, si anume, sa fie absolvent al unei forme tehnice de invatamant, de preferinta superioara, si al unui curs de profil de 40 de ore.

Potrivit prevederilor Legii 319/2006, angajatorul are obligatia de a stabili cator lucratori le aloca sarcini privind securitatea si sanatatea in munca.

Art. (22) din Legea 319/2006:

„ (1) Angajatorul va stabili numarul de lucratori desemnati in functie de marimea intreprinderii si/sau unitatii si/sau riscurile la care sunt expusi lucratorii, precum si de distributia acestora in cadrul intreprinderii si/sau unitatii.

(2) Angajatorul trebuie sa asigure mijloacele adecvate si timpul necesar pentru ca lucratorii desemnati sa poata desfasura activitatile de prevenire si protectie conform fisei postului.”

Cand Unitatea are peste 250 de angajati sau lucratorii desfasoara activitati prevazute in Anexa 5 a Legii 319/2006, si unele cu risc sporit, angajatorul are obligatia sa infiinteze unul sau mai multe servicii interne de prevenire si protectie CSSM. Functionarea acestora este, de asemenea, reglementata de prevederile legii 319/2006.

Art. (24) din Legea 319/2006:

(1) Serviciul intern de prevenire si protectie se organizeaza in subordinea directa a angajatorului ca o structura distincta.

(2) Lucratorii din cadrul serviciului intern de prevenire si protectie trebuie sa desfasoare numai activitati de prevenire si protectie si cel mult activitati complementare cum ar fi: prevenirea si stingerea incendiilor si protectia mediului.

(3) Angajatorul va consemna in regulamentul intern sau in regulamentul de organizare si functionare activitatile de prevenire si protectie pentru efectuarea carora serviciul intern de prevenire si protetie are capacitate si mijloace adecvate. ”

Externalizarea serviciilor de protectia muncii

Situatiile in care angajatorul este obligat sa externalizeze serviciile de protectia muncii regasite si in: Art. 16. din HG 1425/2006:
„In cazul in care angajatorul/lucratorii desemnati/serviciile interne de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie prevazute la art. 15, angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe pentru acele activitati de prevenire si protectie pe care nu le poate desfasura cu personalul propriu.”

Mai exact , atunci cand un angajator nu are capacitatea de a identifica toate riscurile si, in consecinta, de a elabora un plan bine documentat pentru limitarea acestora si nu poate asigura implementarea sa, in toate fazele, inclusiv cea de instruire a personalului, se impune externalizarea activitatilor de protectia muncii.DOAR CA: Externalizarea serviciilor de asigurare a securitatii si sanatatii in munca (ssm) nu-l scuteste, pe angajator de obligatiile sale in acest domeniu. El este, in continuare, dator sa le asigure lucratorilor sai cel mai sigur mediul de munca posibil.

Evaluarea riscurilor la locul de munca

Primul PAS -Identificarea riscurilor din care rezulta o evaluarea a riscurilor.
Legea 319/2006 are doua prevederi cu privire la evaluare:

Art. 7 – (4)

„Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, tinand seama de natura activitatilor din intreprindere si/sau unitate, angajatorul are obligatia:

a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca;

b) ca, ulterior evaluarii prevazute la lit. a) si daca este necesar, masurile de prevenire, precum si metodele de lucru si de productie aplicate de catre angajator sa asigure imbunatatirea nivelului securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie integrate in ansamblul activitatilor intreprinderii si/sau unitatii respective si la toate nivelurile ierarhice”

Art. 12 – (1)

„Angajatorul are urmatoarele obligatii:

a) sa realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea in munca, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice”.

Evaluarea riscurilor are urmatoarele 6 etape:

1. identificarea pericolului;
2. eliminarea pericolului, daca situatia o permite;
3. analizarea pericolului, in cazul in care eliminarea sa nu e posibila;
4. evaluarea riscului;
5. adoptarea de masuri pentru limitarea posibilelor vatamari;
6. monitorizarea continua a riscurilor.

Angajatorul elaboreaza, la randul sau, instructiuni proprii de securitate a muncii, pentru a detalia si particulariza prevederile normelor generale, specifice si a standardelor de securitate a muncii.

Inspectorii de munca, sunt cei care controleaza respectarea legislatiei de protectie a muncii.

Organizarea instruirilor pentru protectia muncii

Exista trei tipuri de instructaj pentru protectia muncii, si anume:

• instructaj general
• instructaj la locul de munca
• instructaj periodic.

Instructajul general

  • Trebuie efectuat- toti lucratorii, elevii aflati in practica si chiar vizitatorii unor sectoare de productie.
  • Durata acestui instructaj este de 1 ora.
  • Instructajul general se face de catre persoana desemnata de angajator sau reprezentant serviciu extern cu fiecare in parte ori, atunci cand situatia nu permite aceasta abordare, cu grupuri de cel mult 20 de persoane.

Instructajul la locul de munca

Va fi organizat de conducatorul direct al locului de munca in care urmeaza sa se desfasoare activitatea si trebuie sa dureze cel putin 1 ore, in perioada de proba a lucratorului.

Obligatoriu CU demonstratii practice privind activitatea pe care lucratorul urmeaza sa o desfasoare si va contine informatii legate de riscurile la care acesta se expune, va fi informat cu privire la masurile de prim ajutor, in caz de accident.

Admiterea lucratorului la locul de munca nu se va face pana cand superiorul ierarhic al celui care a realizat instructajul confirma ca noul lucrator si-a insusit toate cunostintele necesare de protectia muncii.

Instructajul periodic

Organizat de seful loc de munca la intervale de cel putin 1 luna, cel mult sase luni (sau chiar 12 luni pentru personalul tehnic si administrativ) De instructaj periodic trebuie sa beneficieze toti lucratorii.

-la schimbarea unor procese tehnologice sau cand apar modificari importante in legislatia care reglementeaza protectia muncii.

Dovada realizarii instructajului privind protectia muncii se face doar in baza unor fise de instructaj , semnate de: cel instruit, de instructor si de superiorul acestuia ierarhic, responsabil cu verificarea rezultatelor instruirii.

Furnizarea echipamentului pentru protectia muncii

Angajatorul este obligat sa stabileasca, daca lucratorii sai au nevoie de echipamente individuale de protectie si ca fel de echipament. Oferirea gratuita a acestuia. Si inlocuirea acestuia la o perioada de timp necesara, conform unui normativ intern.

Obligatiile angajatiilor:
  • sa foloseasca echipamentul de protectie primit, dar numai in scopul in care i-a fost incredintat.
  • daca avariaza echipamentul din vina sa, sa il plateasca.
  • daca munceste fara sa se protejeze prin purtarea echipamentului, sa suporte eventualele sanctiuni.
Masuri privind prevenirea si stingerea incendiilor

Angajatorul trebuie sa fie tin cont si de prevenirea producerii unor incendii in cadrul societatii sale si de evacuarea in siguranta a lucratorilor
Potrivit Legii 319/2006, angajatorul are obligatii in acest sens. Cf Art. 12 – (1) din Legea 319/2006

a) sa ia masurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor, adaptate naturii activitatilor si marimii intreprinderii si/sau unitatii, tinand seama de alte persoane prezente;

b) sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, indeosebi in ceea ce priveste primul ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri.”

Si dotarea spatiilor cu echipamentele de stingere a incendiilor este obligatorie, prin lege, in baza H.G. nr. 1091/2006:

(5.1) In functie de dimensiunile si destinatia cladirilor, de echipamentele pe care acestea le contin, de proprietatile fizice si chimice ale substantelor prezente si de numarul maxim potential de persoane prezente, locurile de munca trebuie prevazute cu dispozitive corespunzatoare pentru stingerea incendiilor si, daca este necesar, cu detectoare de incendii si sisteme de alarma.”
Legea 307/2006 privind Prevenirea si Stingerea Incendiilor (PSI) il mai obliga pe angajator:

– sa intocmeasca si sa afiseze, in societate, schite destinate evacurarii, in caz de izbuncnire unui incendiu Schitele se realizeaza: pentru nivel pentru incapere si pentru incaperile destinate cazarii, indiferent cate persoane poate gazduii

Obligatiile angajatorului in cazul unui accident de munca

Angajatorul este obligat, in baza articolului 181, ali 3 din Codul Muncii, sa asigure conditii pentru acordarea primului ajutor, in cazul in care un lucrator ar suferi un accident de munca. Articolul 253

(1) Angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul.

(2) In cazul in care angajatorul refuza sa il despagubeasca pe salariat, acesta se poate adresa cu plangere instantelor judecatoresti competente”.
Potrivit Legii 319/2006 , in caz de accident de munca, angajatorul este obligat:

Art 12 – (1)

c) sa tina evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase, precum si a accidentelor de munca, astfel cum sunt definite la art. 5 lit. g);

d) sa elaboreze pentru autoritatile competente si in conformitate cu reglementarile legale rapoarte privind accidentele de munca suferite de lucratorii sai.”

Cerere Ofertă!

Sunteți interesat de una sau mai multe servicii oferite de noi? Contactați-ne cu încredere cerând o ofertă personalizată!

Call Now Button